12 Feb 2011
12 February 2011

Normalizarea noii normalizari

Moto: “Economia mondiala este supusa unui proces de sortare în functie de eficienta. Traim deja într-o alta lume, dupa aceasta criza, într-o lume dominata de noua normalitate. Vor supravietui cei care se vor adapta si vor implementa rapid normalizarea noii normalizari.” Prof.dr. Michael Hüther, directorul Institutului Economic Mondial din Köln.
În perioada 13-15 ianuarie 2010 a avut loc la München, în celebrul ansamblu al congreselor din zona expozitionala o noua si foarte interesanta conferinta internationala cu tema „Lumea agrara în explozie. În egala masura premize si sanse”.
Au fost doi români prezenti la aceasta mare manifestare, desi strazile din centrul orasului erau pline de români. Problemele prezentate acolo sunt reflectate în titlul conferintei. Este clar ca agricultura este într-o explozie, sau poate sufera o ruptura. Dar la nivel mondial este foarte greu de evaluat care sunt zonele din lume în care agricultura va exploda cu adevarat si în care vor continua desertificarile, eroziunile si alte fenomene negative care anuleaza caracterul productiv, socio-economic si ecologic al pamântului. Din acest motiv, fara a neglija fenomenul international legat de globalizare, majoritatea vorbitorilor si a discutiilor au avut ca obiect de activitate Europa.
Desi Europa are cele mai mari productii la majoritatea culturilor, analizele efectuate încearca sa explice de ce în ultimii 20 de ani productia de cereale (grâu, orz, secara, ovaz, etc.) a stagnat sau a crescut cu maximum 0,5% pe an, în timp ce alte culturi precum sfecla, rapita, porumbul de siloz au realizat în continuare cresteri de pâna la 1,8%, adica circa 36% în 20 de ani. Motivele gasite au fost de ordin tehnic cât si politic. Tehnic – limitarea cresterii productiei la cereale si mai ales la grâu ca foarte importanta pentru nutritie a fost pusa pe aportul redus de nutrienti adusi în sistem. Caci Uniunea Europeana prin politicile sale a limitat nivelul inputurilor pe care fermierii au voie sa le aplice. Si e vorba aici de azot, dar si de fosfor si potasiu. Pe de alta parte, pretul inputurilor a devenit foarte mare, ceea ce obliga cercetarea locala la introducerea unor noi tehnologii, de neconceput astazi în România.
Mai multe detalii