10 Jan 2013
10 January 2013

Înainte şi după Crăciun

Motto: “Ceea ce văd în Natură este o structură magnifică pe care o putem înţelege doar foarte imperfect şi aceasta trebuie să umple pe gânditor de un sentiment de umilinţă. Este un sentiment religios autentic.” (Albert Einstein)

Scriu aceste rânduri în ziua de Crăciun, sărbătoare mare a spiritualităţii creştinătăţii, sărbătoare însuşită şi redată social diferit de la o confesiune la alta, de la o naţiune la alta şi de la o zonă (regiune) la alta, mai ales în România.
Odată cu apropierea sfârşitului vieţii mi se relevă din ce în ce mai des un fenomen care mă bântuie încă din tinereţe, şi anume „Suntem noi într-adevăr cei corect aleşi de Dumnezeu pentru a deveni lideri ai Naturii?”. În ce măsură înţelegem elementele constituente ale Naturii? Comunicăm, ştim noi să comunicăm cu plantele, animalele şi alţi membri ai ecosistemelor? Se pare că, mai ales în spaţiul civilizaţiei moderne, viziunea noastră despre ceilalţi colegi din natură este complet anesteziată.
Mai multe detalii