12 Oct 2020
12 October 2020

ÎMI PUN DOAR ÎNTREBĂRI…!

Această poveste urâtă care se numeşte Covid-19, provocată de un virus încă necunoscut (SARS-CoV-2), dar care nici nu se vrea a fi cunoscut de către cetăţenii lumii, în intimitatea lui dăunătoare, îşi merită „dimensionarea”, „panica”, distrugerile sociale pe care le-au realizat ţările lumii în numele lui? Costurile provocate de managementul acestuia sunt corecte? Nu cumva sunt prea mari?

Restricţiile impuse drepturilor omului, cum ar fi: dreptul la liberă circulaţie, la întruniri şi activităţi ştiinţifice, culturale, sociale, educative, familiale etc., sunt oare justificate? Şi dacă da, de ce nu au un caracter generalizat?

Teoria conspiraţiei invocată de atât de multe ori atunci când voci independente combat politica actuală a Covid-19, există cu adevărat sau este folosită exclusiv în combaterea unui adevăr dureros şi real, care loveşte în forţa politică a covidului? Este povestea Covid-19 o problemă de sănătate publică sau una dominant politică, destinată întăririi forţelor dictatoriale şi dominării abuzive a maselor? Oamenii se nasc, trăiesc şi mor. Democraţia şi drepturile omului s-au născut încă pe vremea Romei şi  a Greciei antice. Cel mai adesea, în istoria lumii şi a României, a fost abuzată şi distrusă de către toate sistemele politice şi guvernamentale. Este România în momentul de faţă, ţinând cont de politica Covid şi de alegeri, o ţară democratică? Poate cineva răspunde la aceste întrebări? Dacă da, cu ce argumente?

Oare când ne vom putea întoarce la viaţa noastră normală? Este oare guvernarea pandemică Covid „România normală”, promisă de preşedintele României? Se mai aplică tratatele europene privind libera circulaţie a persoanelor?

Oare când va putea mulţimea de bolnavi cronici de alte boli, mult mai numeroasă decât bolnavii de Covid-19, să-şi reia în siguranţă tratamentele şi intervenţiile chirurgicale? Sunt ei destinaţi morţii cu Covid?

În România mor anual în jur de 300.000 de oameni, din care 80% din motive de boli de inimă, accidente vasculare, cancer şi boli metabolice. Anul acesta, conform EUROSTAT (calculele ne aparţin), au murit cca. 145.000 de suflete (din care 38% > 65 de ani). Oare bolile care provoacă cele mai numeroase mortalităţi nu ar merita o atenţie tot atât de mare ca cei care mor de Covid-19, circa 5000 până în prezent? De ce nu?            

Zeci de mii de specialişti din întreaga lume caută răspunsuri la asemenea întrebări. Acţiunile lor sunt considerate conspiraţionale, iar cei care cercetează în domeniu pentru aflarea adevărului sunt adesea timoraţi sau poate chiar dispăruţi, aşa cum s-a întâmplat în China. Alţii sunt târâţi prin tribunale şi puşcării, cum este cazul unei cercetătoare din SUA.