14 Dec 2010
14 December 2010

Crăciunul, afacerile şi politica

Moto 1: “Violenta este refugiul incompetentei.” Isaac Asimov

Moto 2: “Un om cinstit este cea mai nobila lucrare a lui Dumnezeu.”

O serie de evenimente care mi s-au întâmplat acum înainte de Craciun au fost impregnate de rautatea unor semeni ai mei care apartin categoriei numita „OM”. Ma gândeam ca Dumnezeu îmi pregateste un Craciun nefericit, ca voi gândi si voi filozofa numai despre agresivi si agresivitate, si încercam metafizic sa vad în ce masura un „om” se apropie de valoarea unui „pom”, în ce masura „un om agresiv” pus tot timpul pe harta, pe ura, pe cearta este el util spatiului planetar pe care îl ocupa, spatiu cu deschidere spre cer si spre Dumnezeu. Si, constatând ca multi dintre semenii nostri au un comportament mult inferior unui pom, m-am întrebat de ce Dumnezeu accepta printre fiii lui lumesti asemenea anomalii.

Revenind în domeniul dialecticii, nu mi-e greu sa constat ca, pragmatic, specia umana, mai ales la începutul secolului XXI se afla într-o lupta specifica cu ea însasi, adica avem de-a face cu „lupta interspecifica” (termen preluat din ecologie), lupta care se duce pe doua planuri:

1) Lupta pentru supravietuire, lupta dura care se duce între circa 20-30% dintre oamenii care deja au început sa sufere de foame, si politicienii îmbuibati, asezati comod în scaunele puterii si pentru care filozofia vietii consta în a acumula cât mai multe bogatii fara sa stie ce vor face cu ele, pentru ca fiecare dintre ei este muritor, au un singur metabolism, au aceleasi cerinte ca si cei care sufera de foame. Si, cu toate acestea, Dumnezeu permite ca oamenilor buni sa li se întâmple lucruri rele, si invers. Oare de ce?

2) Lupta pentru permanenta acumulare de averi din banul public, ce se duc fara jena si la lumina zilei acolo sus în eterna mizerie politica si prezidentialo-guvernamentala. Spuneam fara jena si cu spatele tot timpul la cei incadrati la punctul 1). Exista acum si o disperata lupta între firmele politice intangibile de catre organele de control si cele care încearca sa mai promoveze o digestie respectabila a eticii manageriale într-o Românie în care lipsa de igiena în moralitate accentueaza dezastrul national. Oare de ce?
Mai multe detalii