Probleme de ecologia solului
Cuprins
1. Despre bacterii şi folosirea azotului la culturile agricole
1. Introducere
2. Solul este un material viu
– Există însă soluţii
– Înlocuirea azotului industrial cu cel fixat biologic
2. Solul – organism viu
1. Definirea solului ca organism viu
2. Formarea şi evoluţia solurilor
3. Componentele solului
– Scheletul sau textura solului
– Structura solului
– Detalii despre volumul porilor
– Forme ale structurii solului şi modul lor de formare
4. Apa din sol
– Indicatorii cei mai importanţi legaţi de circulaţia apei în sol şi disponibilitatea ei către plante.
– Potenţialul de apă al solurilor.
5. Partea vie a solului
– Biodiversitatea solului
– Humusul şi fertilitatea solului
– Descrierea etapelor care conduc la formarea humusului
– Funcţiile humusului
– Formele de humus
6. Funcţiile solului
3. Compactitatea solului, o problemă naţională a solurilor din România
1. Introducere
2. Ce înţelegem prin compactitatea solului
– Ce se înţelege prin compactarea dăunătoare
– Cum pot fi recunoscute compactările dăunătoare ale solului
3. Ce însuşiri ar trebui să ofere un sol ecologizat din sudul României ?
– Situaţia în câmp
– Determinarea compactităţii solului
– Ce se întâmplă cu producţia?
4. Concluzii
4. Eroziunea solului, cea mai gravă boală a solurilor lumii
1. Definirea eroziunii şi forme ale eroziunii solului
– Eroziune cauzată de apă, sau hidrică
– Eroziune cauzată de vânt
2. Mecanismele eroziunii, ale pierderilor de sol
– Capacitatea de erozivitate R
– Condiţiile sau parametrii topografici (L – S)
– Indicator derivat din modul de utilizare a solului „C”
– Indicele de protecţie „P”
3. Evaluare generală a pierderilor de sol
– Importanţa eroziunii solului
– Influenţa eroziunii solului asupra recoltelor
– Pierderile de sol şi de producţie datorită eroziunii din spaţiul românesc
4. Mecanismele eroziunii şi legea revizuită a ecuaţiei universale a pierderilor de sol (ecuaţia Rusle) – detalii tehnice
– Ecuaţia revizuită a pierderilor universale ale solului, cu referinţă la energetica ploilor în câmpul erozional (USLE)
– Energia generată de ploi
– Factorul de erodabilitate K
– Factorul LS (Length – Slope factor) sau factor, coeficient, legat de mărimea şi lungimea pantei
– Coeficientul C – factor management de protecţie utilizând mulciul
– Factorul „P” – suportul practic sau factorul de acoperire cu vegetaţie
– Calculul modelului conform ecuaţiei universale
5. Eroziunea datorată mişcărilor de aer (eoliană)
– Mecanismele eroziunii prin vânt sau eoliene
– Calculul cantităţii de sol erodat prin vânt
6. Probleme generale ale eroziunii solului
– Importanţa prevenţiei în combaterea eroziunii
– Principiul combaterii directe a eroziunii
– Metode concrete de combatere a eroziunii solului
– Metodele legate de sistemul de cultură
– Sistemul de lucrări ale solului
– Alegerea culturilor şi asolamentele
– Terasele şi terasarea
– Mulcirea combate semnificativ eroziunea pe solurile agricole
– Protecţia împotriva eroziunii prin vânt
– Metode chimice de stabilizare a solurilor
5. Micoriza şi micorizarea controlată
1. Introducere
2. Definiţia micorizei şi utilitatea ei
3. Funcţiile micorizei
– Detalii asupra modului de exercitare a funcţiilor micorizelor. Aplicaţii practice
– Creşterea rezistenţei plantelor contra bolilor
– Beneficiile sistemului simbiotic plante-ciuperci. Concluzie importantă
6. Azotul în natură şi agricultură
1. Introducere
2. Fixarea azotului din aer
– Fixarea biologică a azotului
– Fixarea nesimbiotică a azotului
– Procesul de denitrificare şi importanţa lui pentru ciclul azotului
– Fixarea simbiotică a azotului în sol
– Alte simbioze pentru fixarea azotului, genul Frankia
– Şi monocotilele folosesc azot fixat
– Importanţa economică şi ecologică a fixării simbiotice a azotului
3. Statistici necesare reconstrucţiei ecologice în cazul lipsei sau surplusului de azot
4. Exemple privind formulări bacteriologice pentru îmbunătăţirea activitaţii biologice a solului
7. Probleme ale managementului azotului pentru soiurile de grâu tip Premium
1. Definiţie
2. Consumul azotului de către grâu
3. Planul de management al fertilizării
– Evaluarea formelor minerale ale azotului
– Stabilirea dozelor de azot
– Modul de aplicare al îngrăşămintelor cu azot la soiurile de grâu Premium
– Când, cum şi sub de formă se aplică azotul la cereale tip Premium
– De ce nu se aplică azot toamna
– Sub ce formă se aplică îngrăşămintele cu azot
– Corecţii
Descriere
Mihai Berca
Editura Ceres, Bucureşti, 2008
Dragă cititorule,
Nu se poate să nu-ţi fie cunoscut cât de important este solul pentru noi oamenii, pentru hrana, habitatele, bunăstarea, securitatea şi sănătatea noastră şi a tot ce ne înconjoară. Nimic nu ni se poate întâmpla bun sau normal în absenţa solului. Răul sau nenorocirile vieţii noastre au început o dată cu degradarea şi pierderea solului. Orice tonă de pământ plecat din hectarele noastre – şi nu avem decât în jur de 0,45 ha arabil pentru fiecare locuitor sau 0,7 ha agricol/locuitor – echivalează cel puţin cu pierderea unui membru drag al familiei noastre. Aşa ar trebui văzută problema de către toţi locuitorii ţării şi ai planetei.
Este îngrozitor să constaţi că din teritoriul naţional pleacă anual în medie peste 100 milioane tone sol fertil, o bogăţie naturală pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o şi pe care noi niciodată nu vom putea s-o mai recuperăm. Am pierdut-o pentru că n-am ştiut s-o gestionăm, pentru că am fost fie neştiutori, fie lacomi, fie amândouă deodată, oricum am fost foarte „RĂI” cu pământul care ne-a iubit şi ne-a hrănit milenii de-a rândul.
M-am gândit să scriu această carte, alcătuită altminteri din şase module diferite, dar foarte interconectate, cu scopul de a vă pune la dispoziţie o parte din cunoştinţele şi practica mea în a ne îngriji de pământ, de sol, pe care, în străfundul sufletului dumneavoastră îl iubiţi, dar pe care nu ştiţi încă a-l preţui la adevărata lui valoare. Solul este un organism viu, şi în relaţiile noastre cu el trebuie să ţinem cont în primul rând de acest lucru, căci aşa cum ne-a dat viaţă, solul poate să ne-o şi ia, prin simpla lui dispoziţie. Sintagma biblică cum că „omul s-a născut din pământ şi în pământ se va întoarce” explică cum nu se poate mai bine filozofia reciclării materiei organice. Este important să ştim că solul este cel responsabil de această reciclare şi că în absenţa lui materia organică, aşadar inclusiv omul, nici n-ar fi, şi deci nici nu s-ar putea recicla, căci ceea ce nu există, nu se poate nici recicla.
De aceea, dragă cititorule, gândeşte-te bine ce faci atunci când îţi tai copacii din spatele casei sau îţi abandonezi fără responsabilitate pământurile. Răul pe care ţi-l faci ţie se va prelungi într-un mod agravant la copii, şi mai ales la nepoţii tăi. Oare îţi pasă cu adevărat de ei? Dacă da, citeşte această carte şi schimbă-ţi mentalitatea. Şi chiar dacă în această carte se repetă unele desene, fotografii şi concluzii, aceasta este numai spre binele tău.
Autorul
Ultimele stiri
- 12 Oct 2020ÎMI PUN DOAR ÎNTREBĂRI…!
- 18 Jun 2020REGULA DE AUR A VIEȚII – FILOZOFIE ȘI PRACTICĂ
- 21 Apr 2020TRĂIM ÎN INCERTITUDINE ȘI AGRESIUNE
- 14 Apr 2020CÂT DE NECESARĂ ESTE IZOLAREA?!
- 03 Apr 2020DIVERSE PĂRERI DESPRE ACTUALA PANDEMIE