Bioeconomie – Întoarcere spre modelele naturale

Bioeconomie - Întoarcere spre modelele naturaleCuprins

INTRODUCERE

PARTEA I: BIOECONOMIA – DEFINIRE, EVOLUŢIE, OBIECTIVE
I.1. DEFINIREA BIOECONOMIEI
I.2. TEORIA BIOECONOMICĂ A LUI NICOLAE GEORGESCU-ROEGEN .
I.3. TEORIA ECO-ECONOMICĂ A LUI LESTER BROWN
I.4. CLUBUL DE LA ROMA ŞI CONCEPTELE SALE PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMIEI GLOBALE
I.4.1. Câteva realizări ale Clubului
I.5. MODELUL JAY FORRESTER
I.5.1. Ce este sistemul dynamic
I.5.2. Modelul în sine
I.5.3. Concluziile modelului
I.6. LEGEA ENTROPIEI ŞI BIOECONOMIA
I.7. BILANŢUL ENERGETIC AL ENERGIEI CAPTATE PE PLANETĂ
I.8. PRODUCTIVITATEA FOTOSINTEZEI
I.9. ENTROPIA ÎN ZONA ECONOMICĂ
I.10. CÂTEVA DETALII DESPRE „LEGEA ENTROPIEI ŞI PROCESUL ECONOMIC” (1971), SCRISĂ DE NICHOLAS GEORGESCU-ROEGEN
I.11. CUM SE ÎNŢELEGE AZI BIOECONOMIA ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE ALE EUROPEI

PARTEA A II-A: ALGORITME ÎN SISTEMELE BIOECONOMICE
II.1. DRUMUL SPRE BIOECONOMIE TRECE PRIN ECO-ECONOMIE
II.2. O MOTIVARE PENTRU GRĂBIREA ECOLOGIZĂRII ECONOMIILOR ŞI TRECEREA LA BIOECONOMIE
II.3. CREŞTEREA POPULAŢIEI LUMII ŞI CRIZA AGRICOLĂ ŞI ALIMENTARĂ
II.4. ECO-ECONOMIA – ALERTĂ ŞI RECONSTRUCŢIE
II.5. PE SCURT DESPRE MODELUL HANDY
II.5.1. Construcţia modelului
II.5.2. Câteva concluzii la care au ajuns autorii
II.5.3. Stratificarea populaţiei şi modelelor
II.5.4. Alte concepte, gândiri, modele
II.6. ENERGIA, ALIMENTAŢIA ŞI MEDIUL
II.6.1. Alimentaţia şi resursele
II.6.2. Apa şi alimentele
II.6.3. Corelaţia energie-apă în producţia de alimente

PARTEA A III-A: RESURSELE DE MEDIU ŞI BIOECONOMIA
III.1. RESURSA DE APĂ
III.1.1. Însuşiri specifice ale apei la limita cunoaşterii mecaniciste
III.1.2. Informaţii despre starea emoţională a apei
III.1.3. Despre potenţialul redox (oxidoreducere – POR)
III.1.4. Circuitul apei în natură. Mişcarea apei în spirală. Contactul cu solul.
III.1.5. Cum poate redeveni apa potrivită pentru o economie bioeconomică
III.1.6. Puncte cheie în calea spre renaturalizarea apelor autocurăţare-autoenergizare
III.1.7. Energia vortexului şi tehnologiile lui în viziunea lui Viktor Schauberger
III.2. RESURSA DE AER
III.2.1. Detalii despre principalele componente ale aerului
III.2.2. Importanţa bioeconomică a elementelor componente ale aerului
III.2.3. Prezenţa şi utilitatea azotului
III.2.4. Transcripţia ADN şi formarea proteinelor
III.2.5. Translaţia ARN în protein
III.2.6. Detalii de biosinteză în ribozom
III.2.7. Azotul şi plantele – veriga spre om
III.2.8. Fixarea biologică a azotului din aer
III.2.9. Microorganisme fixatoare de azot
III.2.10. Bacterii fixatoare de azot în mod asociativ
III.2.11. Bacterii fixatoare simbiotice
III.2.12. Pe scurt despre oxygen
III.3. SOLUL – FUNDAMENT AL BIOECONOMIEI
III.3.1. Calitatea solurilor
III.3.2. Consecinţele pierderii humusului pentru
III.3.3. Situaţia solurilor şi a terenurilor în România
III.3.4. Pierderea solului prin eroziune
III.3.5. Situaţia din SUA în perioada 1930 – 1940
III.4. BIOMASA ŞI BIOECONOMIA
III.4.1. Biomasa – materie primă specifică
III.4.2. Ce putem obţine de la un copac?
III.4.3. Intrări şi ieşiri într-o biorafinărie
III.4.4. Prima biorafinărie din lume
III.4.5. Detalii practice în zona procesării prin biorafinare a biomasei
III.4.6. Descrierea tehnologiei şi analiza biorafinăriilor
III.4.7. Biorafinării pe bază de zahăr şi amidon
III.4.7.1. Detaliu pentru o biorafinărie care pleacă de la zahăr
III.4.7.2. Conceptul unei Biorafinării care prelucreză amidonul
III.4.8. Conceptul unei proiect pentru biorafinării care procesează biomasa lipidică (grăsimi)
III.4.9. Pe scurt despre biorafinăriIle lipidelor din alge
III.4.10. Principiul unei biorafinării pe alge
III.4.11. Biorafinarea lignocelulozei
III.4.12. Rafinarea mesei verzi
III.4.13. Biorafinărie pentru obţinerea gazului de sinteză
III.4.14. Câteva cuvinte despre biorafinăriile care produc biogas
III.4.15. Câteva concluzii
III.5. ENERGIA BIOECONOMICĂ
III.5.1. Producerea hidrogenului în bioeconomie
III.5.2. Căi de producere a biohidrogenului
III.5.3. Steam – Reactorul din Gussing
III.5.4. Alte surse de energie
III.5.5. Energia liberă sau „free energy”
III.5.6. Dimensiunile problemei
III.5.7. Revenire la energia liberă neconvenţională şi tehnologiile ei
III.5.8. Energiile libere – proiectele Tesla
III.5.9. Alte proiecte
III.5.10. Câteva realizări
III.5.11. Lumea a început să se mişte

PARTEA A IV-A: TEHNOLOGII ŞI PRODUSE ALE BIOECONOMIEI
IV.1. TEHNOLOGIA KESHE, O ADEVĂRATĂ MINUNE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DEVENIRE
IV.1.1. În ce constă tehnologia Magrav – efecte
IV.1.2. Alte utilizări ale tehnologiei Keshe
IV.2. PRODUSE DE CONSUM OBŢINUTE PRIN PROCESE BIOECONOMICE
IV.2.1. Produse bioeconomice de consum în perioada de tranziţie
IV.2.2. Unele probleme de marketing în zona bioeconomică
IV.2.3. Bioconcept – Car
IV.2.4. Cauciucuri din păpădie
IV.2.5. Produsele de interior la automobile
IV.2.6. Produse pentru industria alimentară
IV.2.7. Aminoacizii – fabricare biotehnologică după modele natural
IV.2.8. Calorii mai puţine pentru sănătatea oamenilor
IV.2.9. Alimente inovative pentru o sănătate durabilă
IV.3. CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN AGRICULTURA PRACTICĂ
IV.3.1. Cum vor arăta tehnologiile în câmp
IV.3.2. Specificitatea soiurilor
IV.3.3. Ce se face de acum înainte, adică viitorul în crearea de soiuri şi hibrizi
IV.3.4. Aşteptările agricultorului şi ale consumatorului
IV.3.5. Modele naturale şi folosirea lor în nutriţia plantelor
IV.3.6. Utilizarea modelelor natural
IV.3.7. Submodelul symbiotic
IV.3.8. Infecţia şi formarea nodozităţilor
IV.3.9. N-FIX
IV.3.10. Întreţinerea culturilor văzută bioeconomic
IV.3.11. Ce sunt biopesticidele?
IV.3.12. Utilizarea ca insecticid şi fungicid a acidului ribonucleic
IV.3.13. Aplicaţii directe în protecţia culturilor
IV.3.14. ARNi şi bolile plantelor
SFÂRŞITUL CĂRŢII
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 

INTRODUCERE

Cele două definiţii ale bioeconomiei oferite de DEX şi de Comisia Europeană şi prezentate în capitolul Definirea bioeconomiei nu corespund gândirii noastre despre ceea ce este şi va deveni această foarte importantă activitate a societăţii umane în viitorul apropiat şi mai îndepărtat. În viziunea acestei cărţi bioeconomia nu este numai o activitate de studiu a „economiei naturii şi biosferei (DEX)”, ci este o ramură economică nouă, bazată pe modele naturale salvatoare ale umanităţii, care încet, dar sigur, prin gândire şi inovaţie, aşa cum propune incomplet Comisia Europeană, înfăptuieşte o nouă eră biotehnologică, capabilă să declanşeze un nou fenomen economic. Aceasta va înlocui întreaga gândire şi cercetare care pleacă de la hidrocarburi şi se întinde până la rachetele care zboară în spaţiul cosmic. Gândirea energie din hidrocarburi a fost, încă de la început, una foarte comodă, dar prost aleasă de către umanitate. Ea a permis dezvoltarea economică şi socială, traiul foarte bun, în mai puţin de un secol, a cel puţin o treime din suprafaţa Pământului, ca şi din populaţia acestuia. Nu a fost suficientă pentru această categorie de coplanetari atingerea binelui şi foarte binelui.

Pe întreaga perioadă a dezvoltării clasice a economiei, dar şi a politicilor exclusiviste de manipulare şi folosire a resurselor naturale, s-a alterat grav originea şi caracterul omului, a antropicului în ansamblul său. A apărut o nouă abatere gravă de la legile naturii, şi anume lăcomia, caracter specific omenesc, neîntâlnit la alte specii. Chiar şi unele specii invazive ale ecosistemelor respectă legea competiţiei, populaţiile invazive revenind la normal atunci când densitatea lor nu le mai permite hrănirea şi reproducţia, adică acea stare de bine şi foarte bine.

Specia umană şi-a permis să abandoneze legile naturii şi să-şi creeze legi sociale specifice, care să-i susţină dorinţa de îmbogăţire şi lăcomie, în detrimentul naturii şi al resurselor sale biologice şi nebiologice. Există informaţii (e drept, care nu pot fi verificate, căci nu există cercetări în acest sens) că numai costurile de depozitare şi conservare a acestor bogăţii costă omenirea aproape tot atât cât PIB-ul mondial obţinut. Cui servesc aceste acumulări costisitoare ? Ele creează mari dureri de cap inclusiv celor care le deţin, instaurând stresul permanent şi alte boli nervoase şi metabolice, care îi fac să aibă reacţii ciudate, în încercarea de a-şi justifica stările şi caracterul. Au fost oameni de ştiinţă care, încă de la începutul secolului trecut, au atras atenţia asupra pericolului în care s-a aventurat omenirea prin folosirea fără limite a hidrocarburilor. Economia explozivă, cum a denumit-o Schauberger, a creat bunăstare, fericire, bucurie pe termen scurt, dar a dezvoltat şi rădăcinile răului pe termen lung. Resursele naturale ale Pământului sunt pe un trend de epuizare rapidă. Nu este vorba aici doar de hidrocarburi, ci şi de acea biodiversitate, de acele biotopuri capabile să regenereze echilibrele în natură.

Diferenţa între lăcomia umană şi capacitatea naturii de a-i tampona efectele a devenit atât de mare încât dezechilibrele, anormaliile au devenit permanente. Mulţi oameni mor în cataclisme naturale incredibile (tsunami, uragane, alunecări de teren, inundaţii, deşeertificări, foamete, accidente de circulaţie etc.) şi, cu toate acestea, decidenţii lumii nu recunosc cauzele reale ale stării entropice grave a planetei. Suntem oricum prea mulţi pe Pământ, aşa că zecile, uneori sutele de mii care pier anual pot intra la pierderi colaterale după părerea lor – pe morţi nu-i regretă viii, decât accidental.

Ne-am creat propriul mediu de distrugere şi trendul, cel puţin până în ultimii ani ai deceniului 2 al secolului 1 din mileniul 3, pare ireversibil. Avem calcule, avem dovezi în acest sens. Merită oare această planetă să-şi piardă viul, viaţa? Am spune noi că pe Pământ există încă vreme foarte îndelungată loc de bine dacă vom fi altfel decât suntem şi vom gândi altfel decât gândim astăzi. Toată lumea planetei are dreptul la apă, hrană şi confort, linişte. Acestea se pot obţine pentru toţi cu costuri de 2-3 ori mai mici decât cele actuale.

Această carte propune un nou model de gândire, comportament şi dezvoltare economică şi spirituală.

S-a demonstrat că suntem un produs al evoluţiei naturii, că am evadat din natură şi am ignorat-o, am distrus-o în cea mai mare parte. Binele viitorului rămâne însă cantonat în NATURĂ şi inovare.

Economia viitorului a început deja să apară, prin inovarea noilor modele cosmice de utilizare a energiei. De la Soare pleacă totul, inclusiv hidrocarburile. De ce am renunţat la energia primară a Soarelui, cu care am convieţuit, folosind-o zeci de mii de ani? Vom fi obligaţi, dacă vrem să populăm în continuare planeta, să revenim la Soare şi la natură şi să le utilizăm cu înţelepciune şi fără lăcomie. Cheltuim prea mult pe sănătate, pentru că mâncăm de două ori mai mult decât ne trebuie şi risipim tot pe atât. Vom fi obligaţi să ne trezim, să ne revenim, acum şi nu prea târziu.

Scrierea acestei cărţi s-a bazat pe rezultatele cercetării internaţionale, dar şi pe realizările practice din unele ţări dezvoltate. Am folosit calculele noastre şi viziunea proprie. Nu ne-am permis să ne autocenzurăm, lăsând cititorilor dreptul de a judeca, de a ne critica sau de a ne încuraja în tentativa noastră.

 

Bucureşti,

Autorii